Dacă tu nu știi eu știu

Cu cât un om are un mai mult nu ştiu are undeva mult ştiu pentru că una fără alta nu există. Puneţi pe o hărtie lucrurile pe care nu le ştiţi şi apoi pe cele pe care le ştiţi şi cu siguranţă veţi fi surprinşi.

Când ai doar nu ştiu este un altul care ştie. Când ai un sac plin de nu ştiu degeaba îţi pui vise pentru că nu ai cu ce să faci acea rezoluţie. Şi atunci vine unul şi altul care îţi dictează destinul şi eşti tot mai frustrat şi supărat că tu nu îţi poţi trăi propria viaţa şi însemnătate. Când ne uităm la vocabularul nostru ce folosim: unde avem trebuie şi unde  avem iubesc? Acolo unde avem iubesc este ceea ce iubim şi dorim unde avem trebuie, musai  acolo este sacrificiu şi am inserat valorile altor oameni în comportamentul nostru pentru că nu trăim ceea ce iubim să facem ci ceea ce trebuie să facem ca să facem pe plac unul celuilalt, să nu supărăm, să nu dezamăgim, să păstrăm această imagine care vine orchestrată de dragul că suntem acceptaţi în societate. Vedeţi care este preţul pe care îl plătim, pentru că este unul imens?

Dacă ne umplem timpul cu valoare joasă, cu lucruri care nu ne plac, ne obosim şi treptat vom ajunge să ne depreciem tot mai mult încât să aşteptăm să vină weekend-ul după aia abia asteptăm să vină concediul să ne relaxăm şi apoi abia aşteptăm să vină pensia ca în sfârşit să ne dea cineva o pauză. Nu cred că este cineva care să dorească să trăiască o asemenea viață și tocmai de aceea cu toții trebuie să găsim ceea ce ne inspiră cu adevărat pentru că acel ceva există doar că l-am îngropat de frică să nu supărăm pe alții și atunci devenim propria noastră confruntare și constrângere.