Ne naștem sau nu cu mintea echilibrată?

Se zice „Mens sana in corpore sano”. Însă pentru a ajunge să avem o minte sănătoasă într-un corp sănătos trebuie să avem o minte echilibrată unde să existe o armonie între parte pozitivă și cea negativă. După principiul vaselor comunicante și anume când două pahare sunt pline surplusul se revarsă în al treilea, așa funcționează și în cazul părinților cu un bagaj de probleme care este transmis, la naștere copilului. În momentul concepției tot pachetul reprimat al părinților merge la copii și atunci noi îmbrățișăm în spațiul nostru acel bagaj. Nimic nu se pierde. Dacă spunem că copii noștri sunt inocenți sau echilibrați hai să fim seriși în primul rând cu toții venim urlând pe această lume. Dacă ne uităm un copil mic are furie – spunem că plânge pentru că este mic și are nevoie de ajutor. Dacă ne uităm mai mult la el ne zgărie, dacă nu primește ce își dorește ne mai trage și căteo palmă. Dacă vă uitați la manipulare – dacă au văzut că îi ții în brațe apare manipularea apoi controlul, ei vor să controleze să obțină ce vor. Soluția de a fi de mic un om echilibrat pornește tocmai de la părinți. Dacă părinții sunt echilibrați și copiii lor vor fi așa. Un copil dacă primește ceva care este în valoarea lui îți va da pace dacă nu va continua să te necăjească. Noi însă vrem să le dăm lor tot ceea ce noi nu am avut.  Când părintele realizează că valorile lui cu ale copilului nu corespund și trebuie să se țină cont de fiecare atunci vom avea și o comunicare și totodată acel echilibru. Când ne gândim că copilul nostru este într-o anumită situație trebuie să ne gândim că și noi suntem în acea situație însă nu o realizăm pentru că la noi se manifestă sub o altă formă.